Doar un impuls şi totul s-a creat. Nici până la capăt nu am reuşit să ducem ceva. Mai contează? Dacă relaţiile se schimbă şi interesul e acordat pe un alt segment, în urma altor întâmplări, sigur că uităm de noi, de ceilalţi şi totul cade aşa… în paragină.
“Doar o vorbă să-ţi mai spun..” şi anume faptul că şi într-o mică măsură de relaţionare cu alţii, tot se prinde ceva. Hai să lăsăm baltă tot şi să uităm de toate şi atunci totul va fi bine şi frumos şi ne merge bine. Aşa e? În fine, astea cu cine n-ai să le dicuţi? Nu mă vreau. Nu mai vrem de fapt, să continuăm o muncă depusă. Un efort în minus înseamnă timp câştigat. Cine spune că trebuie neapărat să fii aici cu “Sticlă şi colorată”, toată ziua? Puţin timp să acorzi, poate doar delectării tale de fost-viitor jurnalist, amator sau un oarecare om care vrea să îşi exprime o părere ocazională.
Un rost şi un post! De n-avea rost să mai salvez ceva, dacă să zicem eram foarte.. împotrivă, atunci nu mai ziceam nimic şi totul mergea în gol. Acum, merge în bine? Da, continuă să se îndrepte, cel puţin acest blog, către noi căi de comunicare cu restul. O promovare, ceva şi uite cum intră lumea să afle totul şi despre toate, în afara informaţiilor neinteresante.
Cine ştie, poate mă hotărăsc să preiau eu toată această muncă. Fostă muncă în “echipă”. Bine a zis cine a zis, când a zis ce-a zis.
Numai bine şi vedem reacţii vitoare cât de curând. Până atunci, vă invit călduros la : Jumară Blog- un articol împreună.
Am fost placut surprinsa ca s-a mai postat pe ziarul blog. Startul a fost uluitor, ne-am pierdut insa pe drum. Cand ne vom reuni ideile, dorintele, eforturile?
Oricând suntem aşteptaţi să ne reocupăm de acest blog. Din câte am văzut, mai există şi http://ziarul.blogspot.com Noi suntem Ziarul Blog şi dânsul “Ziarul de blog”. Mă rog, nu ştiu exact acea mare diferenţă. Noi suntem alţii. Sper să meargă în bine, cândva. Roata se poate învârti.